Zăcământul hidrotermal Baia Sprie a fost inclus în lista „The Third 100 IUGS Geological Heritage Sites”, a treia selecție de 100 de situri ale patrimoniului geologic recunoscute de Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS). Lista a fost anunțată oficial în perioada 3–6 noiembrie 2026, la un eveniment găzduit de Geoparcul Global UNESCO Algarvensis, la Loulé, în Portugalia. Potrivit Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, este primul sit din România care primește această recunoaștere.
Ce cuprinde noua listă
Selecția include 100 de situri din 47 de țări: 11 în Africa, 22 în cele două Americi, 22 în regiunea Asia-Pacific, 6 în Orientul Mijlociu, 34 în Europa, 2 în Antarctica și 3 în mările libere. Printre ele se află Muntele Fuji (Japonia), fiordurile Norvegiei, Falia San Andreas (SUA), Muntele Aconcagua (Argentina) și Dealurile de Ciocolată (Filipine).
Programul IUGS a fost lansat în 2022, cu prima selecție anunțată la Zumaia, în Spania. A doua a fost prezentată în 2024 la Busan, în Coreea de Sud. Evenimentul din Portugalia a reunit 156 de experți din 49 de țări. Lista completă poate fi consultată pe site-ul IUGS dedicat patrimoniului geologic.
De ce a fost ales zăcământul
Potrivit muzeului, la Baia Sprie au fost identificate aproape 100 de specii minerale. Dintre ele, șase au fost descoperite și descrise pentru prima dată în lume din acest zăcământ: senandorit, semeseyit, ditrichit, felsobanyit, szmikit și klebelsbergit.
Zăcământul se numără printre cele mai vechi exploatate din Europa și este descris în literatura de specialitate încă din 1774. Între 1774 și 2025 au fost publicate despre el 107 lucrări științifice. Aici se află și unul dintre cele mai lungi filoane hidrotermale din Europa, de peste 5 kilometri. În perimetrul sitului se găsește și Lacul Albastru, un lac antropic format după prăbușirea unei vechi galerii de mină.
Eșantioanele din colecția muzeului
Muzeul Județean de Mineralogie din Baia Mare deține 4.252 de eșantioane minerale provenite din zăcământul Baia Sprie. Unele dintre exemplarele păstrate și expuse în muzeu sunt clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național mobil. Printre cele mai reprezentative se numără eșantioanele cu baritină roșie, asociațiile de stibină aciculară și baritină transparentă, precum și exemplarele cu cristale mari de bournonit, wolframit, scheelit și realgar.
Cine a întocmit propunerea
Propunerea a fost inițiată și elaborată de geologii conf. dr. Marinel Kovacs, conf. dr. Alexandru Szakács, lect. univ. dr. Ágnes Gál și conf. dr. Ioan Denuț. Cei patru fac parte și din echipa de proiect care urmărește înființarea Geoparcului UNESCO Gutâi-Maramureș. Documentația a fost evaluată de 104 experți în geologie.
La evenimentul din Portugalia, România a fost reprezentată de trei dintre autorii propunerii și de primarul orașului Baia Sprie, Alin Sebastian Bîrda.
De ce contează
Pentru Baia Sprie și pentru județ, includerea în lista IUGS înseamnă că zăcământul și Lacul Albastru apar acum alături de situri geologice cunoscute în lume. Potrivit muzeului, recunoașterea susține valorificarea locului ca resursă educațională și științifică, precum și protejarea lui. Totodată, ea vine în sprijinul inițiativei de înființare a Geoparcului UNESCO Gutâi-Maramureș, proiect care urmărește protejarea, cercetarea și valorificarea patrimoniului geologic, natural și cultural al zonei. Cei interesați pot vedea în colecția muzeului din Baia Mare o parte din mineralele care au stat la baza acestei recunoașteri.