Sâmbătă, 22 august 2026, în Livada Casei Olarului din Baia Sprie, echipa proiectului Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș a organizat ediția a II-a a evenimentului „Povestind despre vulcani”, o întâlnire în aer liber dedicată geologiei și educației în natură, marcată cu ocazia Zilei Vulcanilor.
Ce este Ziua Vulcanilor
Evenimentul a început cu o introducere susținută de conf. univ. dr. geolog Marinel Kovacs, care a explicat semnificația Zilei Vulcanilor: un eveniment educațional al rețelei Geoparcurilor Internaționale UNESCO din România, dedicat înțelegerii importanței vulcanilor și rolului lor în evoluția Pământului.
Ziua Vulcanilor este marcată în jurul datei de 24 august, data la care, în anul 79 d.Hr., a avut loc erupția Vezuviului, care a dus la distrugerea orașelor Pompeii și Herculaneum.
Din partea echipei proiectului au fost prezenți Ioan Denuț, Ruskal Teodora, Rada Pavel și Mihaela Lițe, alături de Marinel Kovacs și de conf. univ. dr. geolog și vulcanolog Alexandru Szakács.
De la vulcanii lumii la cei din Maramureș
Alexandru Szakács a prezentat publicului tipurile și formele de vulcani: vulcani convecși și concavi, vulcani de tip calderă, vulcani-scut, precum Mauna Loa și Mauna Kea din Hawaii, sau Ojos del Salado, în Anzi, situat la peste 6.800 de metri altitudine. Au fost discutați și vulcanii monogenetici, formați în urma unei singure erupții, care pot avea doar câteva sute de metri înălțime și care apar și în România, inclusiv în zona Munților Perșani.
Participanții au fost invitați să deseneze un vulcan, pe hârtie sau direct pe piatră. Aproape toți au desenat același tip: conul vulcanic clasic.
Marinel Kovacs a prezentat apoi peisajul vulcanic al Maramureșului, unde vulcanii nu mai sunt activi, dar urmele lor au rămas în relief și în roci: masivele vulcanice Igniș și Mogoșa, Sfinxul din Igniș, un vechi dom vulcanic modelat de eroziune în zona Gutâiului și forme precum Creasta Cocoșului, urmele unui vechi crater în zona Rotunda, dar și „vulcanii scheletici” din zona Șișești–Șurdești–Dănești, cu forme de relief care păstrează memoria activității vulcanice de acum aproximativ 11 milioane de ani, printre care Măgura Cetățele, Cheile Dăneștiului și Piatra Roșie. A fost amintit și Dealul Crucii, din zona Baia Mare, unde mineralizațiile au fost exploatate de-a lungul timpului.
Lectură, gastronomie și muzică
În livadă au fost prezentate fotografii realizate în cadrul proiectului „Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș” și a fost amenajată o sală de lectură în aer liber, cu cărți dedicate vulcanilor, geologiei și lumii naturale. A fost coaptă pâine în vatră, iar grupul folk Cuarț, de la C.T. Creasta Cocoșului, a susținut un moment muzical.
Organizatori și finanțare
Evenimentul a fost organizat de echipa proiectului Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș, care reunește Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă și Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare. Au participat Green Impact Baia Sprie, C.T. Creasta Cocoșului, Sănătate Prin Mișcare și Eco Maramureș. Organizarea a fost posibilă cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș.
De ce contează
Pentru locuitorii Maramureșului, astfel de întâlniri arată că formele de relief pe care le străbat în drumeții — Creasta Cocoșului, Igniș, Mogoșa, Cheile Dăneștiului — sunt urme ale unui trecut vulcanic de milioane de ani. Recunoașterea și explicarea acestui patrimoniu geologic stau la baza statutului de Geoparc UNESCO al zonei Gutâi-Maramureș, care poate atrage vizitatori și activități educative în localitățile din jur.