Familia, prietenii, colegii și foștii colaboratori s-au reunit pe 19 august 2026 pentru a-și lua rămas bun de la geologul Nicolae Szabo, cunoscut de apropiați sub numele de Miki. Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare i-a dedicat un omagiu public, în care îl descrie ca pe unul dintre geologii care au contribuit la cunoașterea patrimoniului geologic al Maramureșului. În text sunt redate și gândurile lui Hajer Edelstein, coleg și apropiat al comunității geologice maramureșene.
Aproape patru decenii în prospecțiuni și explorări
Nicolae Szabo a absolvit în 1966 Secția de Geologie a Facultății de Științe Naturale-Geografie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a început activitatea profesională în 1967, la Întreprinderea Geologică de Prospecțiuni, unde a lucrat până în 1972. A continuat la IPEG Maramureș, între 1972 și 1997, iar ulterior la S.C. Explorer Baia Mare și S.C. Romaltyn.
De-a lungul unei cariere de aproximativ patru decenii dedicate prospecțiunilor și explorărilor geologice, a ocupat mai multe poziții de responsabilitate: geolog, șef de echipă geologică, adjunct șef de brigadă și șef de compartiment.
Harta geologică a districtului Borșa–Vișeu
Printre realizările sale profesionale se numără elaborarea hărții geologice a districtului metalogenetic-minier Borșa–Vișeu, într-o nouă interpretare a structurii geologice, cu implicații asupra extinderii arealelor cu potențial pentru identificarea unor acumulări de metale neferoase.
Activitatea sa de explorare a inclus și zăcămintele Dealul Bucății Est și Cornu Nedeii. În zona Baia Mare, la Ilba și Nistru, a participat la conturarea și evaluarea unor resurse auro-argentifere exploatabile la suprafață, o parte dintre acestea fiind ulterior valorificate.
Proiecte rămase neterminate
Nicolae Szabo a publicat lucrări științifice și a rămas, până în ultimii ani ai vieții, preocupat de cercetarea și interpretarea datelor geologice. În ultima perioadă fusese solicitat să pregătească o prelegere dedicată noilor interpretări ale hărții geologice și lucra la o sinteză geologică și minieră a zonei Borșa–Vișeu. Boala nu i-a mai permis să finalizeze aceste proiecte.
Cei care l-au cunoscut îl descriu ca pe un om calm, discret și echilibrat, iubitor de pictură și literatură. Hajer Edelstein îl evocă drept „un om cu o conduită impecabilă, o decență firească, o erudiție ascunsă într-o modestie rară”.
De ce contează
Hărțile, studiile și documentațiile realizate de Nicolae Szabo rămân instrumente de lucru pentru cei care cercetează subsolul Maramureșului. Interpretarea sa asupra structurii geologice a districtului Borșa–Vișeu privește direct arealele cu potențial de metale neferoase din nordul județului, iar evaluările făcute la Ilba și Nistru au vizat resurse auro-argentifere din apropierea Băii Mari. Pentru o regiune a cărei istorie economică este legată de minerit, cunoașterea acumulată de generațiile de geologi rămâne un reper pentru orice discuție viitoare despre resursele subsolului.